În anul 1968 revista “Time Magazine” a făcut un studiu pentru a descoperi exact originile mişcării hippie. În urma acestui studiu a ieşit la iveală faptul că până şi în Grecia Antică a existat o astfel de mişcare, din care au făcut parte filosofi precum Diogenes din Sinope.

           Primele forme moderne ale culturii hippie au apărut în Europa. Între anii 1896 şi 1908 în Germania a existat o mişcare contraculturală împotriva muzicii populare, la acea vreme. Cunoscută sub numele de Der Wandervogel (adica pasărea migratoare), mişcarea se opunea tradiţionalismului din cadrul muzicii germane. Ei doreau ca şi amatorii să aibă parte de aprecierea publicului dar şi ca tinerii muzicieni să descopere surse noi de inspiraţie pentru muzica lor. Astfel, cei care făceau parte din această mişcare i-au încurajat să îşi schimbe vestimentaţia, să se îmbrace cât mai creativ posibil. Ei au organizat şi excursii cu grupuri mai mari de oamenii, în diferite cadre de natură. Prin acest tip de excursii se dorea apropierea tinerilor muzicieni de natură.

           Această ideologie a prins rapid nu doar la muzicieni dar şi la tineri.  Aceştia fiind influenţaţi de mari artişti şi scriitori, treptat s-au întors la vechea lor religie păgână, adică la venerarea naturii.

         La începutul secolului 20 a avut loc un val mare de emigranţi din Germania către SUA, în special în sudul Californiei şi în New York. Influenţa lor s-a vazut în special în Calofornia unde mulţi tineri americani au adoptat modul de viaţă a europenilor dar si religia lor. Astfel, a luat fiinţă grupul “Nature Boy”. Din acest grup făceau parte de o potriva germani si americani, care traiau în comuniune şi duceau un mod de viaţă bio.

          Mai târziu, în SUA a început o mişcare a tinerilor cu varste cuprinse între 15 si 25 de ani. Această mişcare va fi cunoscută sub numele de mişcarea hippie. Ea a luat fiinţă datorită dorinţei tinerilor de a ieşi din normele impuse dar și din cauza spiritului anti-război care a cuprins întreaga țară o dată cu începerea războiului din Vietnam. Până în anul 1965 mişcarea hippie s-a extins şi în ţări precum Anglia, Australia, Canada, Japonia, Noua Zeelanda etc. Expansiunea acestei subculturi s-a realizat prin cadrul a mai multe arte cum ar fi: vestimentaţie; literatură; artă vizuală dar şi prin muzică, în special în genurile rock, rock psihedelic, blues ,flock și jazz. În urma unui studiu realizat in anul 1968 a reieşit ca în America persoanele care se declarau hippie ajunseseră să devină o minoritate importantă ( aproape 1% din populatia ţării).